Florile ce ți le-am dat
S-au uscat!
Vorbele ce ți le-am spus
Au apus!
Parcul unde mă plimbai
Ca-ntr-un rai,
De bătrân și veștejit
A murit.
Numai doru-mi fără glas
A rămas!
El sub geamul tău în zori
...

O, lucefere străine,
Ce pre căile sănine
Trecând, prin mii leghioane
De stele și prin mii zoane,
Cursul tău cel minunat
Lumea-ntreagă au admirat,
Când a României soartă
O-nchidea secreta poartă,
Argintoasa a ta comă
Ai întins spre cea menire
...

Pastra bunica niste riduri
Intro cutie de chibrituri
Si numai ce si le punea
De cate ori se enerva.
Nepotul neastamparat-
A dat de riduri,
le-a furat,
Le-a pus pe frunte,
le-a lipit,
Si gata-a imbatranit!Acum bunica-i o copila,
Iar ...

Toamna îmi ineaca sufletul în fum...
Toamna-mi poarta în suflet roiuri de frunzare.
Dansul trist al toamnei il dansam acum,
Tragica betie, moale leganare...
Sangera vioara neagra-ntre oglinzi.
Gandurile-s moarte. Vrerile-s supuse.
Fara nici o soapta. Numai să-mi intinzi
Bratele de ...

Aud cum pășește cineva după mine în lună
Și pune semințe de flori în urmele tălpilor mele,
Un pas înțelept - albăstrele,
Un pas greșit - mătrăgună.
Aud cum pășește cineva după mine în soare
Și pune ouă de păsări în urmele tălpilor mele,
...

A ieșit din ou la soare,
Cel din urmă puișor.
Se usucă pe-aripioare
Și-o pornește binișor.
Stă găina la-ndoială,
Că din șapte puișori
Șase-s galbeni ,gălbiori.
Numai cel de la sfârșit
A ieșit mai ponosit!
Și se-ntreabă speriată:
_"Nu cumva-i ...

I
Deoarece soarele nu poate să apună
făr de a-și întoarce privirea după fecioarele
cetătii, mă-ntreb:
de ce-as fi altfel decât soarele?
II
O fată frumoasă e
O fereastră deschisă spre paradis.
Mai verosimil decât adevărul
e câteodată un vis.
...

Tu nu stii...
A fost odata
O casuta fermecata
Si-n casuta-o fata mica,
Un pisoi si o bunica.
Si-ntr-o iarna, intr-o seara,
Fata s-a uitat afara
Si-a vazut cum prin perdea
Stelele râdeau de ea...
Dar pe drum cotit si nins, ...

Bătrânul pădurar visează parcă,
Îndrăgostit de codri ca de-o arcă,
Pe care-n timpi mai vechi ca amintirea
El a durat-o, rânduind în ea
Galop de cerbi, bârlog de urși și unduirea
Izvoarelor, să aibă fiarele ce bea.
Sub ochii lui, plini de senin și ...

O, Mercur, a cărui poveți deprins-au
Amphion, urnind după cântecu-i pietre,
Și tu liră, care-n cald avânt din șapte
Coarde suna-vei
Templelor, ospețelor mari amică ­
Nu c-altădată, fără de grai ­ o, spune-mi
Cântul, cărui nenduplecata Lyde-i
Plece urechea.
Ea ...