exemplu: Mihai Eminescu, sau Ruga pentru parinti, etc.

-> -> Lucian Blaga
Ajuta-ne sa construim biblioteca! Adauga si tu texte in biblioteca.

Texte scrise de Lucian Blaga



Rezultate: 21-40 din 91 | << 1 2 3 4 5 >>
autor:

Lucian Blaga


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Veniți lângă mine, tovarăși! E toamnă,
se coace
pelinul în boabe de struguri
și-n gușe de viperi veninul.
C-un chiot vreau astăzi să-nchin
în cinstea sălbaticei mele minuni, care pleacă
lăsându-mă singur,
cu plânsul,
cu voi,
și cu toamna.
Veniți ...

Pan

autor:

Lucian Blaga


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Acoperit de frunze veștede pe-o stânca zace Pan.
E orb și e batrân.
Pleoapele-i sunt cremene,
zadarnic cearc-a mai clipi,
căci ochii-i s-au închis - ca melcii - peste iarnă.
Stropi calzi de rouă-i cad pe buze:
unu,
doi,
trei.
Natura ...

autor:

Lucian Blaga


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
De prea mult aur crapș boabele de grâu.
Ici-colo stropi de mac
și-n lan
o fată
cu gene lungi ca spicele de orz.
Ea strânge cu privirea snopii de senin al cerului
și cântă.
Eu zac în umbra unor maci,
fără dorinți, ...

autor:

Lucian Blaga


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Numai pe tine te am, trecătorul meu trup,
și totuși
flori albe și roșii eu nu-ți pun pe frunte și-n plete,
căci lutul tău slab
mi-e prea strâmt pentru strașnicul suflet
ce-l port.
Dați-mi un trup,
voi munților,
mărilor,
dați-mi alt ...

autor:

Lucian Blaga


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
În frunza de cucută amară
îmi fluier bucuriile-și-o neînțeleasă teamă
de moarte mă pătrunde,
cum vă privesc pe malul mării de secară,
flori de mac.
Aș vrea să vă cuprind,
că, nu știu cum, petalele ce le purtați
îmi par urzite
din ...

autor:

Lucian Blaga


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Din vârf de munți amurgul suflă
cu buze roșii
în spuza unor nori
și-atâta
jăraticul ascuns
sub valul lor subțire de cenușă.
O rază
ce vine goană din apus
și-adună aripile și se lasă tremurând
pe-o frunză:
dar prea e ...

autor:

Lucian Blaga


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Lumini scăpate din cuptor se zbat între pereți.
Și trupul moale ca de în curat
și părul ți l-ai uns peste-o cadelniță-n tămâie,
fir de fir,
ca să miroși la fel c-un patrafir.
Prin sat trec sanii grele de tăceri.
Cu genele ghicesc poteca ...

autor:

Lucian Blaga


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
La orizont-departe-fulgere fără glas
zvâcnesc din când în cand
ca niște lungi picioare de păianjen-smulse
din trupul care le purta.
Dogoare.
Pământu-ntreg e numai lan de grâu
și cantec de lăcuste.
În soare spicele își âin la sân grăunțele
ca niște prunci ...

autor:

Lucian Blaga


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Aici e casa mea. Dincolo soarele și grădină cu stupi.
Voi treceți pe drum, vă uitați printre gratii de poartă
și așteptați să vorbesc. - De unde să-ncep?
Credeți-mă, credeți-mă,
despre orișice poți să vorbești cât vrei:
despre soartă și despre șarpele binelui,
despre ...

autor:

Lucian Blaga


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
O durere totdeauna mi-a fost singurătatea ta ascunsă,
Dumnezeule, dar ce era să fac?
Când eram copil mă jucam cu tine
și-n închipuire te desfăceam cum desfaci o jucărie.
Apoi sălbăticia mi-a crescut,
cântările mi-au pierit,
și fără să-mi fi fost vreodată aproape
...

autor:

Lucian Blaga


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Soarele-n zenit ține cântarul zilei.
Cerul se dăruiește apelor de jos.
Cu ochi cuminți dobitoace în trecere
își privesc fără de spaimă umbra în albii.
Frunzare se boltesc adânci
peste o-ntreagă poveste.
Nimic nu vrea să fie altfel decât este.
Numai sângele meu ...

autor:

Lucian Blaga


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Prietene crescut la oraș
fără milă, ca florile în fereastră,
prietene care încă niciodată n-ai vazut
câmp și soare jucând subt peri înfloriți,
vreau să te iau de mână,
vino să-ți arăt brazdele veacului.
Pe dealuri, unde te-ntorci,
cu ciocuri înfipte-n ogor sănătos, ...

autor:

Lucian Blaga


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Copilo, pune-ți mânile pe genunchii mei.
Eu cred că veșnicia s-a născut la sat.
Aici orice gând e mai încet,
și inima-ți zvâcnește mai rar,
ca și cum nu ți-ar bate în piept,
ci adânc în pământ undeva.
Aici se vindecă setea de mântuire ...

autor:

Lucian Blaga


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
I
Pan câtre nimfăCu strai de broască-n păr răsai din papură,
o undă
vrea să te cuprindă și nisipuri prind să fiarbă.
Ca dintr-o nevăzută amforă rotundă
îți verși mlădie trupul gol în iarbă.
Și vâna de la tâmple îmi zvâcnește
ca gușa ...

autor:

Lucian Blaga


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Tinere care mergi prin iarba schițului meu,
mai este mult pân-apune soarele?
Vreau să-mi dau sufletul
deodata cu șerpii striviți în zori
de ciomegele ciobanilor.
Nu m-am zvârcolit și eu în pulbere ca ei?
Nu m-am sfredelit și eu în soare ca ei?
...

autor:

Lucian Blaga


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Pomi suferind de gălbinare ne ies în drum.
O minune e câteodată boala.
Pătrunse de duh,
fetele-și lungesc ceara,
dar nimeni nu mai caută vindecare.
Toamna surâzi îngăduitor pe toate cărările.
Toamna toți oamenii încap laolaltă.
Iar noi cei altădat-atât de răi
...

autor:

Lucian Blaga


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Unde ești astăzi nu știu.
Vulturii treceau prin Dumnezeu deasupra noastră.
Alunec în amintire, e-așa de mult de-atunci.
Pe culmile vechi unde soarele iese din pământ
privirile tale erau albastre și-nalte de tot.
Zvon legendar se ridică din brazi.
Ochi atotințelegător era iezerul sfânt. ...

autor:

Lucian Blaga


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Arendas al stelelor,
străvechile zodii
mi le-am pierdut.
Viață cu sânge și cu povești
din mâini mi-a scăpat.
Cine mă-ndrumă pe apă?
Cine mă trece prin foc?
De păseri cine mă apără?
Drumuri m-au alungat,
De nicăieri pământul
nu m-a ...

autor:

Lucian Blaga


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Unde și când m-am ivit în lumină nu știu,
din umbră mă ispitesc singur să cred
că lumea e o cântare.
Străin zâmbind, vrăjit suind,
în mijlocul ei mă-mplinesc cu mirare.
Câteodată spun vorbe cari nu mă cuprind,
câteodată iubesc lucruri cari nu-mi răspund. ...

autor:

Lucian Blaga


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Noapte întreagă. Dăntuiesc stele în iarbă.
Se retrag în pădure și-n peșteri potecile,
gornicul nu mai vorbește.
Buhe șure s-așază ca urne pe brazi.
În întunericul fără de martori
se liniștesc păsări, sânge, țară
și aventuri în cari veșnic recazi.
Dăinuie un suflet ...



Rezultate: 21-40 din 91 | << 1 2 3 4 5 >>




Utile
Dictionar de rime

Afla mai multe
ce este spunetiparerea.ro?
ce este un expresial?