exemplu: Mihai Eminescu, sau Ruga pentru parinti, etc.

-> -> Maria-Eugenia Olaru
Ajuta-ne sa construim biblioteca! Adauga si tu texte in biblioteca.

Texte scrise de Maria-Eugenia Olaru



Rezultate: 1-20 din 23 | 1 2 >>
autor:

Maria-Eugenia Olaru


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Umblă luna pe străzi.
Surâsul alb mușcă din trecut
ca o garoafă albă întunerecul nopții.
Amintirile toate dor.
Aparentă liniștea dincolo de ziduri
și doar în zborul Luminii uitarea
ca o flacără tăcerii.
Rădăcini ale dăinuirii,
dureros rodul luminii
printre ...

autor:

Maria-Eugenia Olaru


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Despre tristețea așteptării
Plânsul plângea.
Zgâria cu gătejul la picioare țărâna
și toate-i păreau una.
Pe malul lacului trist suspina.
Nedreptatea tare urâtă-i era.
Cu lacrimi mari înnodate-n bărbie
trist și amar suspina.
Până și plânsul plângea.
Tu plângi, el plânge... ...

autor:

Maria-Eugenia Olaru


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Este o zi cu desăvârșire senină și, deși plouă,
Orice copil știe, de acum, că în spatele norilor negri, cerul strălucește senin.
Când merg pe stradă oamenii mă privesc,
Ar vrea să mă atingă, să mă sărute,
O bătrână îmi oferă haina de pe ea,
...

autor:

Maria-Eugenia Olaru


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Cu gleznele frînte
de-nlăcrimare stelară,
îmblânzitoare de hăitași,
Pradă,
întoarcere transparentă
urmând vînătorul.
Acoperă-mi ochii Tată Ceresc,
Sângerează Lumina în Pietre.
Sunt roua Drumului
rănită de umblet,
mereu, mereu căutând.
Dar cine știe puntea
unde țngerii înnoptează
...

autor:

Maria-Eugenia Olaru


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Trecut-am prin vremuri înfiorați
și tăcând pe strada cu Frica.
Și piciorul ei, ostenit, izbitor înainte-napoi,
lovit-a cu durere și ură și-n noi.
Și deodată, în cîmpul tainelor ei,
ningea cu zăpadă de miei!
Înaintea vitrinelor cu măști de hîrtie
sperat-am iubirea de-o ...

autor:

Maria-Eugenia Olaru


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Atât de umil aerul
memorând îmbrățișările lumii...
Între un fir de iarbă și un fir de nisip
roua crește albă nejudecată de mirarea depărtărilor
ce nu știu frângerea uitată-n strălucirea Luminii.

autor:

Maria-Eugenia Olaru


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Dimineața, în straie de Duminică,
Îngerul șterge lacrimile din ferestre.
Leagănul cerului albastru de fluturii nopții.
Într-unul copil și bătrân.
Și iatămă-s Doamne
Scribul tău cel iubit!
Nu de tot bun,
Nu de tot cumințit!
Fiecare pas ar putea fi ultimul
...

autor:

Maria-Eugenia Olaru


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
"Orice epocă poate fi numită un ,
o tranziție intre trecut și viitor"1Eram și prinț, și cerșetor eram.
Vorbeam cu peștii mărilor despre lupta in van
Ce desparte pe prinț de cioban.
Ca o mângâiere dintr-un fulg de zăpadă
Venea Iubirea pe toți să ...

autor:

Maria-Eugenia Olaru


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Pâine ca o ninsoare
ce tainic în inimi ne doare
sărutul tău de limpede rouă.
Iubire ce adoarme pruncii la Sân,
născând din iubire, Iubire mai mare,
de raze din soare ninsoare
și limpede semn pe frunte cântând.
Ca o ninsoare
plămădită-n ...

autor:

Maria-Eugenia Olaru


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Iartă Măicuță,
călcâiul aprins de miezul pământului!
Setea o potolesc pulberi de fluturi.
Fruntea destăinuie
brațele purtătoare de rod
iar adevărul verde-i lumii blestem
și ochiului meu închisoare de ape...
Cununi n-am știut împleti.
Păzitoare sunt mieilor...

autor:

Maria-Eugenia Olaru


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Despre liniștea dealurilor în toamnăCe minunat ar fi, în mijloc de oraș, să ridici ochii, deodată,
și să vezi dealurile arămii și pădurea înmiresmată...
și să-ți spui, așa deodată că toamna este minunată!
Cu mâinile în buzunare și părul în vânt
să te simți născut ...

autor:

Maria-Eugenia Olaru


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Cât orașul Lacrima
pruncilor făgăduiți tristeții.
Înfrățiți în pîntecele mamelor,
ridicați de la cer la pământ,
sub tălpile lor lentila umbroasă
zdrobitoare de cruzi împărați.
Cât Pământul
Lacrima din
Ochiul Lui Dumnezeu.

autor:

Maria-Eugenia Olaru


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Cînd pâinea durerii o frîngi printre lacrimi
oftând și cîntând bătrânele datini,
ce zidesc dinlăuntruri iubirilor noi
îmbracându-ne de ne-îmbrăcați și de goi,
fi-va lacrima din miezul pâinii rădăcină de stea
și rodirea acoperământul de nea.
Ca un crin așezat în fereastră
fi-va ...

autor:

Maria-Eugenia Olaru


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Bogată mult eram în sărăcie,
Căci nestatornică de-i slava lumii
și norocirea schimbătoare,
deasupra-I Inima cea mare
ce pentru noi, din îndurare,
vândut S-a dat, și lumii prins,
și judecat, și răstignit,
de marea-I Dragoste cuprins,
ne-a înălțat prin firea Sa
...

autor:

Maria-Eugenia Olaru


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Despre mrejele pescarilor.
Era supărată, și tristă tare era.
Si cum sta pe mal, ascultând în triluri voiase
învolburatele ape mănoase,
din jocul de lumină cel cu iubire făcut,
o picatură de rouă pe inima ei a căzut .
-Tu ești regina peștilor, cei ...

autor:

Maria-Eugenia Olaru


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Pas temător,
mugur răvășit de furtună.
Fi-va oare putere în el
să străbată până s-adună!?
Și lacrima cald strălucind
ca o stea curgătoare-n lumină,
în care murgur lângă mugur
iubind se alină.
Și Mâna Domnească picurând ajutor
setei din lacrima muritoare ...

autor:

Maria-Eugenia Olaru


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Sunetul mării, ajuns lumii prin noapte,
cerc murmurat din treaptă în treaptă,
sau poate febra bătăilor repetate în ușă.
Dar fii-va Lumina adevărul tainic închis într-o scoică!
Iar acum privesc, cu credință și bisturiului alături lucind,
scoica închisă în inima mea.
Acest ...

autor:

Maria-Eugenia Olaru


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Un leagăn Cuvântul
lungului gest al întoarcerii
spre iubirea necutezată a Luminii.
Refăcut odată cu ierburile,
fără de care pietrele
n-ar pipăi niciodată văzduhul.

autor:

Maria-Eugenia Olaru


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Leagăn de rouă sunt brațele tale
și dor nesfârșit,
infinit de dragoste cerească,
Maică Preacurată.
Cu inima să povestească
copii Tăi cei fericiți
de roua în care sunt scăldați,
de pâinea care îi hrănește
și lâna care-i ocrotește
de frig, de ...

autor:

Maria-Eugenia Olaru


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Gândul abur
Însângerat de atâta pământ.
Ninge până la stâncă -
depărtarea lângă mine nicicând.
Frâng Pâinea
ca pe un ultim Cuvânt
și-n mijlocul ninsorilor de rouă
eu Plâng.



Rezultate: 1-20 din 23 | 1 2 >>




Utile
Dictionar de rime

Afla mai multe
ce este spunetiparerea.ro?
ce este un expresial?