exemplu: Mihai Eminescu, sau Ruga pentru parinti, etc.

-> -> Nichita Stănescu
Ajuta-ne sa construim biblioteca! Adauga si tu texte in biblioteca.

Texte scrise de Nichita Stănescu



Rezultate: 121-140 din 140 | << 1 2 3 4 5 6 7
autor:

Nichita Stănescu


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Adevarata mâna n-o întind.
Nu ating cu ea decât cuvintele.
Altfel
copacul atins, de mirare s-ar trage în sine însuși,
cum se trage în sine însuși cornul de melc
și ar deveni un punct.
Nu ating scaunul.
S-ar trage în sine însuși
...

autor:

Nichita Stănescu


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Primejdii dulci alcătuind sub gene,
mi te ivești istovitor de dulce
cu sânii bulbucați zvâcnind să culce
pe ei sărutul lutului, alene.
Te stingi încet din mine, iară
sub piept lovește-n căldărim o minge
și ziua pe trotuare se prelinge,
lăsând în urmă-i ...

autor:

Nichita Stănescu


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Părerea mea este că poetul nu are o
epocă a lui; epoca își are poeții ei și, în
genere, epoca își vede singură poeți.

autor:

Nichita Stănescu


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Mai departe, mai aproape de centrul
spațiului,
inima mea se consumă.
Capul meu, ca o flacără de lumânare,
mereu își perde ochii fierbinți
arzând mâinile tale nevăzute.
El își hrănește lumina
din seninul trunchi
pe pământ și pe mare.
Minunată pradă ...

autor:

Nichita Stănescu


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Mi-am furat trupul de copil,
l-am înfășat
și l-am pus într-un coș împletit, -
și l-am azvârlit în fluviu
să se ducă și să moară în deltă.
Nenorocitul, tristul și tragicul de pescar milos
mi-a venit cu el în brațe
tocmai acum!

autor:

Nichita Stănescu


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
N-am să știu niciodată
când am trăit,
de ce am trăit am să uit
cum uită ochiul spart, lumina.
Țin încă în mână unciob de amforă
al cărei vin l-am băut chiar eu
și al cărei lut e chiar mâna mea.
Văd un ...

autor:

Nichita Stănescu


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Ca și cum ai vedea munții plângând,
ca și cum ai citi din deșerturi un gând,
ca și cum ai fi mort și totuși alergând,
ca și cum ieri ar fi în curând,
astfel stau palid și trist, fumegând.

autor:

Nichita Stănescu


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Coridor de ore, timp pierdut.
Frunze zburătoare, țări de toamnă.
Străzile pe care am trecut
în gâtlejul amintirii se răstoarnă.
Trec secundele gravide; nasc urlând
picături de ploaie repetate,
vorbe ce s-au spus, își caută guri
să se lase în pereții lor pictate. ...

autor:

Nichita Stănescu


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Înfășurat într-un val
strângând în brațe un pește
simt malul cu iarbă natal,
cum mă izbește.
Înfășurat într-un corp,
strângând în sine un cuget,
mi-e strigătul orb
lovit de un mugetÎnfășuat într-un semn
cu gura pe-o cifră,
te-aud cum mă chemi ...

autor:

Nichita Stănescu


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Se-apropie aniversarea frunzelor lovite de ploaie.
Amintirea întâmplărilor mele
vine din viitor, nu din trecut.
Deci spun: se vor dărâma mari frânghii de ploaie
prin aerul umed care ne-a-nfășurat
înserările.
Inimă, inimă, planetă misterioasă,
suflete, suflete, aer prin care se-apropie
imaginile tale ...

autor:

Nichita Stănescu


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Vreau să vă spun un lucru, cu riscul
de a mă repeta: eu nu prea cred că
există poeți, cred că există poezie.

autor:

Nichita Stănescu


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Tu ai un fel de paradis al tău
în care nu se spun cuvinte.
Uneori se mișcă dintr-un braț
și câteva frunze îți cad inainte.
Cu ovalul feței se stă înclinat
spre o lumină venind dintr-o parte
cu mult galben în ea și multă ...

autor:

Nichita Stănescu


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Osul e o bucurie numai atunci când este os al frunții,
când apară iar nu dezbină,
cum e vertebra alcalină
din toiul greu al cărnii și al nunții.
Mă voi supune la dezobișnuire de
felul meu de-a fi,
dar nu la părăsire,
ce-o ...

autor:

Nichita Stănescu


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Nu mai pâlpâie nici o pasăre, nici o stea
Cerul a obosit deasupra ta.
Hai, Nichita, strânge-ți pleoapa
de pleoapă, strânge-le.
Amurgul curge pe lângă ochii tăi uimiți
de parcă-ar vrea să vă priviți
unul altuia, sângele.

autor:

Nichita Stănescu


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Mă las în continuare de mine însumi plâns
ca-n vremea când puneam un ochi albastru
la idee,
și pe deasupra o sprânceană ca să-l țină strâns
și-ntrors din ce e către ce e.
Și eu m-aș fi dorit un om frumos,
subțire și pătrat ...

autor:

Nichita Stănescu


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Acum vom sta înlăuntrul unui ochi
văzuți din toate părțile.
Sfera ne va-nconjura glorios
deodată cu hărțile.
Copaci cu vârfurile întoarse spre noi,
munți, orașe, catedrale...
Ca pe un zid al morții mașinile
înegresc, albe spirale.
Te țin de umăr. Tu.
...

autor:

Nichita Stănescu


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Noi știm că unu ori unu fac unu,
dar un inorog ori o pară
nu știm cât face.
Știm că cinci fără patru fac unu,
dar un nor fără o corabie
nu știm cât face.
Știm, noi știm că opt
împărțit la opt ...

autor:

Nichita Stănescu


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Lanțul cu chei mi-a căzut din stele în creier,
mi-au zornăit mințile de durere și de sunet.
Trupul meu tot deveni o cheie de fier,
Doamne, pentru o ușă uriașă
la al cărei lacăt nu am cum să ajung,
decât numai dacă mă ridici în ...

autor:

Nichita Stănescu


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Vor veni timpuri minunate
când echilibru rece al stelelor
se va rupe, și când
șirurile celor care au fost
se vor uni cu cei care sunt
Omul, o câte trupuri a avut
și în câte trupuri încă se va
încerca să mai fie!Omul! ...

autor:

Nichita Stănescu


adăugat în bibliotecă la 25.05.2010
Spune-mi, dacă te-aș prinde-ntr-o zi
și ți-aș săruta talpa piciorului,
nu-i așa că ai șchiopăta puțin, după aceea,
de teamă să nu-mi strivești sărutul?...



Rezultate: 121-140 din 140 | << 1 2 3 4 5 6 7




Utile
Dictionar de rime

Afla mai multe
ce este spunetiparerea.ro?
ce este un expresial?